De ce candidez pentru Senatul României?

Ca şi dvs. şi eu am sperat, de fiecare dată, că „ va fi mai bine”, dar m-am înşelat . Acum am hotărât să-mi schimb atitudinea mea pasivă şi să mă implic în mod direct, dacă ajung în Senat, în schimbarea modului de a face politica în România.

>>detalii

Timişoara, oraşul nostru.

Trăiesc de 40 de ani în Banat, şi de 15 ani în Timişoara, pe strada C.Brâncoveanu, adică în colegiul în care candidez pentru Senat.

>>detalii

Integrarea europeană. Noi şi Europa.

Am fost primiţi în Uniunea Europeană, dar integrarea noastră va fi un proces îndelungat şi anevoios, proces care ne priveşte pe toţi.

>>detalii

Dezvoltarea IMM-urilor

Consolidarea IMM-urilor (viitorul României va fi asigurat de IMM-uri solide, flexibile, eficiente. Gândiţi-vă că 2/3 din PIB-ul Finlandei este asigurat de IMM-uri. Contează şi Nokia, bineînţeles, dar businessul familial este baza!) Voi sprijini toate iniţiativele care vizează ocrotirea mediului natural (sunt un pescar ” înrăit”, şi sufăr, împreună cu dvs. din cauza jafului practicat în apele noastre de braconieri, şi alte persoane inconştiente, sub oblăduirea poliţiştilor şi a „paznicilor” care....). Avem o ţară aşa de frumoasă, păcat să ne batem joc de ea!

Ocrotirea mediului

Voi sprijini toate iniţiativele care vizează ocrotirea mediului natural (sunt un pescar ” înrăit”, şi sufăr, împreună cu dvs. din cauza jafului practicat în apele noastre de braconieri, şi alte persoane inconştiente, sub oblăduirea poliţiştilor şi a „paznicilor” care....). Avem o ţară aşa de frumoasă, păcat să ne batem joc de ea!

Îmi place natura, umblu foarte mult prin ţară, şi constat cu tristeţe că mai toate râurile din România sunt fie gropi de gunoi, fie poluate(vezi Someşul sau Oltul, Crişurile şi altele), fie braconate (Dunărea), fie desfigurate de balastiere şi de rumeguşul defrişărilor fără precedent (Oltul, Mureşul).

” Braconajul a ajuns în România un sport de mase. Cu plase, cu aparate de curentat, cu tomoxan, cu furca. Cei mai periculoşi sunt însă cei care ne braconează speranţele, repopulând viitorul cu promisiuni deşarte” (Mălin Muşatescu, Aventuri la pescuit, Anul V. Nr.72, iulie 2008)